Sănătate cu dr Cătălin Luca - Site Oficial

Hormonul de creștere IGF-1: beneficii și precauții (I)

Ce este hormonul de creștere IGF-1?

 Hormonul IGF-1, cunoscut și sub numele de factor de creștere asemănător insulinei 1, este un hormon complex și interesant. Este IGF-1 bun sau rău când vine vorba de sănătatea noastră? Se pare că IGF-1 are potențialul de a avea ambele efecte în funcție de cât de mult produce corpul. Cea mai importantă sarcină a sa este promovarea creșterii celulare (de aici și numele său). IGF-1 este cunoscut ca factor de creștere și face parte dintr-un grup de hormoni care construiesc țesuturi și celule. Pe de o parte, specialiștii consideră că IGF-1 are anumite efecte anti-îmbătrânire și de creștere a performanței - inclusiv ajutând la construirea și păstrarea masei musculare și a masei osoase.

Citește mai mult:Hormonul de creștere IGF-1: beneficii și...

Mitocondriile: motorul corpului

Rolul mitocondriilor asupra sănătății umane

Mitocondriile: motorul corpului Oboseala, migrenele, stresul sau depresia se pot datora lipsei de energie în celule. În prezent, stiința descoperă tot mai mult rolul valoros pe care mitocondriile îl au în sănătatea fizică și psihică. Toată activitatea fizică și psihică din corp necesită o contribuție energetică. Alimentele sunt esențiale pentru a oferi organismului nutrienții necesari pentru o sănătate optimă, la fel cum este lemnul care alimentează focul.

Citește mai mult:Mitocondriile: motorul corpului

Endorfinele (neurotransmițători): funcții și caracteristici

Ce funcție au endorfinele în sistemul nervos?

Endorfinele (neurotransmițători): funcții și caracteristici Neurotransmițătorii precum dopamina, serotonina, GABA sau norepinefrina sunt deja cunoscuți. Acestea sunt substanțe care acționează la nivelul creierului contribuind la transmiterea informațiilor între diferiții neuroni, provocând o mare diversitate de efecte atât la nivel fiziologic, cognitiv, emoțional, cât și comportamental.

 Știm că dopamina participă la mecanismul de recompensare a creierului, că serotonina este cunoscută drept hormonul calmului sau că norepinefrina ne ajută să rămânem treji și în alertă. Cu toate acestea, pe lângă aceste substanțe există și alți neurotransmițători de mare relevanță pentru viața noastră, cum ar fi cazul moleculelor care ne provoacă sentimente de adevărată satisfacție și fericire, precum și cele care ne ajută să suportăm durerea. Vorbim în acest caz despre endorfine.

Citește mai mult:Endorfinele (neurotransmițători): funcții și...

Cum afectează virusul COVID-19 celulele pulmonare?

Cum pătrunde coronavirusul în organism?

Cum afectează virusul COVID-19 celulele pulmonare? Deși COVID-19 a apărut în urmă cu doar trei luni, sunt deja disponibile mai multe studii științifice care au elucidat aspecte ale virusului care provoacă infecția cauzată de acesta. Până acum, totul indică faptul că virusul este răspândit prin picăturile de salivă sau mucoasă care ies dintr-o persoană infectată, când tușește, strănută sau vorbește. Dacă intră în contact cu ochii, nasul sau gura unei alte persoane, virusul COVID-19 intră în corpul acesteia. Odată ajunse în organismul nou infectat, picăturile se deplasează rapid în spatele nărilor și mucoasei gâtului. Apoi, un fel de „cârlig” apare între virus și celulele destinatarului. Astfel, SARS-CoV-2 sau COVID-19 începe călătoria infecțioasă care duce la deteriorarea organismului.

Citește mai mult:Cum afectează virusul COVID-19 celulele pulmonare?

Telomerii contra îmbătrânirii și cancerului

Ce sunt telomerii?

Telomerii contra îmbătrânirii și cancerului În interiorul nucleului unei celule, genele noastre sunt aranjate de-a lungul moleculelor de ADN răsucite, cu două fire, numite cromozomi. La capetele cromozomilor se află întinderi de ADN numite telomeri, care protejează datele noastre genetice, fac posibilă divizarea celulelor și dețin câteva secrete cu privire la modul în care îmbătrânim sau dezvoltăm un tip de cancer.

 Telomerii au fost comparați cu vârfurile de plastic de pe șireturi, pentru că acestea împiedică capetele cromozomului să se sfărâme și să se lipească între ele, ceea ce ar distruge sau arunca informațiile genetice ale unui organism. Cu toate acestea, de fiecare dată când o celulă se divizează, telomerii devin mai scurți. Când ajung prea scurți, celula nu se mai poate diviza; devine inactivă sau „senescentă” și moare. Acest proces de scurtare a telomerilor este asociat cu îmbătrânirea, cancerul și totodată cu un risc mai mare de deces.

Citește mai mult:Telomerii contra îmbătrânirii și cancerului

Adrenalina, hormonul care ne activează

Ce procese psihice și fiziologice reglează adrenalina?

Adrenalina, hormonul care ne activează Adrenalina, cunoscută și sub denumirea de epinefrină, este una dintre acele substanțe polivalente pe care organismul nostru le folosește pentru reglarea diferitelor procese ale corpului.

 Adrenalina este un hormon, deoarece călătorește prin sânge pentru a ajunge în diferite zone ale corpului și își îndeplinește sarcina în colțurile cele mai îndepărtate ale acestuia, dar este și un neurotransmițător, ceea ce înseamnă că acționează ca un intermediar în comunicarea dintre neuroni care se stabilește în spațiile sinaptice.

 Să vedem în acest articol care sunt principalele caracteristici ale adrenalinei și funcțiile pe care le îndeplinește în creierul nostru și nu numai.

Citește mai mult:Adrenalina, hormonul care ne activează

Totul despre cortizol (I)

Ce este cortizolul?

Totul despre cortizol (I) Deși în general cortizolului nu i se acordă foarte mare atenție, acest hormon este responsabil pentru protejarea sănătății și a stării de bine în general. Fabricat în glandele suprarenale, cortizolul este eliberat pentru a controla nivelul de zahăr din sânge, pentru a regla metabolismul și pentru a acționa ca un anti-inflamator, printre alte funcții, potrivit Societății americane de Endocrinologie.

 Nivelurile de cortizol variază de-a lungul zilei, dar de obicei sunt mai ridicate dimineața la trezire, reducându-se treptat pe parcursul zilei - acest lucru este cunoscut ca un ritm diurn, potrivit Societății americane de Endocrinologie. Un somn bun este crucial în reglarea cortizolului, întrucât ritmul nostru diurn atinge punctul cel mai scăzut în jurul miezului nopții, în timp ce dormim, potrivit unui studiu din noiembrie 2015 publicat în revista Sleep Science (Știința somnului). Deși cortizolul este un hormon natural, de care avem nevoie pentru a fi sănătoși, prea mult cortizol poate avea un efect negativ asupra organismului. De obicei, denumit „hormonul stresului”, cortizolul este adesea eliberat atunci când corpul se simte excesiv de stresat sau amenințat, potrivit Societății de Endocrinologie.

Citește mai mult:Totul despre cortizol (I)